Restructurare obligații bugetare
Sinteza – conținut – principalele elemente ale măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2021:
Măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2021
Obiectiv: Crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eșalonării la plată, reglementată deja în Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, respectiv un mecanism de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2021.
Scop: Revitalizarea și evitarea deschiderii procedurii de insolvență a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului și nu au avut posibilitatea să le achite.
Baza legală: Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare.
Norma de aplicare: Ordinul ministrului finanțelor publice nr.2810/2019 pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 iulie 2020, cu modificările și completările ulterioare în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei, cu modificările și completările ulterioare.
Conținut – principale elemente:
1.Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp, respectiv până la data de 31 iulie 2023, astfel încât debitorul care se află în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în sensul de a-și restructura datoriile bugetare, care implică și o restructurare a companiei.
2.Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toți contribuabilii, persoane juridice de drept public și privat (cu excepția instituțiilor publice și a unităților administrativ – teritoriale) care:
a) se află în stare de dificultate financiară;
b) înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021 nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum și obligații bugetare accesorii indiferent de cuantumul acestora.
3. Debitorii se află în dificultate financiară în cazul în care:
- nu au posibilitatea să achite obligațiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021, precum și obligații bugetare accesorii;
- nu se încadrează în condițiile de a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală.
4.Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală;
- să prezinte un plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent, întocmit de un expert independent;
- să nu se afle în procedura insolvenței potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligațiilor bugetare;
- să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare;
- să fie îndeplinite obligațiile declarative, potrivit vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- să îndeplinească testul creditorului privat prudent;
- să depună la organul fiscal competent o notificare privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare până la data de 31 ianuarie 2023, sub sancțiunea decăderii.
Din punct de vedere al posibilității acordării eșalonării la plată, organul fiscal verifică toate condițiile prevăzute de art.186 din Codul de procedură fiscală.
Dificultatea generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și capacitatea financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată se analizează prin raportare la disponibilitățile bănești ale debitorului așa cum rezultă din planul de restructurare pentru întreaga perioadă propusă în plan, în raport cu tipul de eșalonare la care s-ar încadra acest debitor, respectiv cu graficul de eșalonare posibil de întocmit.
Se consideră că debitorul nu poate accesa eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală, dacă disponibilitățile bănești ale acestuia, așa cum sunt ele prezentate în planul de restructurare pe perioada respectivă nu permit susținerea eșalonării la plată.
Pentru debitorii care au beneficiat de eșalonarea obligațiilor bugetare, potrivit Codului de procedură fiscală, care și-a pierdut valabilitatea și pentru care nu se poate acorda o nouă eșalonare, potrivit condițiilor de acordare stabilite de Codul de procedură fiscală, nu este necesară verificarea condiției referitoare la eșalonarea la plată.
- Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:
a) plata eșalonată a obligațiilor bugetare;
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală;
d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de maxim 50% din totalul acestora, funcție de capacitatea financiară de plată a debitorului.
6.Măsurile de restructurare sunt propuse prin planul de restructurare, din care una este obligatoriu înlesnirea la plata obligațiilor bugetare.
7.Întocmirea unui plan de restructurare de către expertul independent pe baza unei analize referitoare la situația debitorului:
a) prezentarea cauzelor și amploarea dificultății financiare a debitorului, precum și măsurile luate de debitor pentru depășirea acestora;
b) situația patrimonială a debitorului;
c) informații referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală;
d) măsurile de restructurare a debitorului și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, cu termene clare de implementare, măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, precum și prezentarea indicatorilor economico – financiari relevanți care să demonstreze restaurarea viabilității debitorului.
8.Testul creditorului privat prudent întocmit de expertul independent – reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului.
9.Amânarea la plată a accesoriilor datorate de contribuabili în vederea anulării dacă planul de restructurare se finalizează cu succes.
10.Stabilirea unor condiții privind plata obligațiilor bugetare restante, astfel:
a)până la depunerea cererii de restructurare debitorul trebuie să achite:
- obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 01 ianuarie 2022 și data depunerii cererii;
- obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat înscrise în certificatul de atestare fiscală;
- obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data depunerii cererii de restructurare;
- obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data depunerii cererii de restructurare;
b)în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite următoarele obligații bugetare:
- obligații bugetare scadente în perioada cuprinsă între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
- obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat transmise organului fiscal în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
- obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată, cu excepția celor incluse în decizia de înlesnire sau a celor care formează obiect al unei alte măsuri de restructurare;
- obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată, precum și obligațiile bugetare de a căror plată depinde menținerea înlesnirii la plată potrivit prevederilor art.9 alin.(3) din Ordonanță.
c)în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, precum și obligațiile bugetare de a căror plată depinde menținerea înlesnirii la plată potrivit prevederilor art.9 alin.(3) din Ordonanță;
d)din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată, precum și obligațiile bugetare de a căror plată depinde menținerea înlesnirii la plată potrivit prevederilor art.9 alin.(3) și alin.(4) din Ordonanță.
11.Stabilirea unor condiții privind plata obligațiilor bugetare restante (condiții suplimentare față de cele menționate la pct.10):
a)pentru anularea a maxim 30% din obligațiile bugetare principale – debitorul trebuie să achite 5% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare;
b)pentru anularea a între 30% – 40% din obligațiile bugetare principale – debitorul trebuie să achite 10% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare;
c)pentru anularea a între 40% – 50% din obligațiile bugetare principale – debitorul trebuie să achite 15% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare.